Niste (3) categorii

Cel mai frumos subiect pe marginea căruia se poate discuta nelimitat rămâne omul și cum funcționează mintea acestuia, motivele din spatele acțiunilor iraționale sau raționale. Ce e irațional sau normal rămâne oricum la latitudinea fiecăruia. Ce e normal pentru un păianjen este un absolut  haos pentru un țânțar. Suntem diferiți și în asta constă toată grandoarea vieții. Trei categorii de oameni aș vrea să menționez în următoarele rânduri... Cei care se gândesc la: Trecut, Viitor și Prezent. Ordinea nu este aleatorie.

Trecut. Cu toții ne petrecem mare parte din viață contemplând la trecut. Trecutul ne amintește cine suntem, ne formeaza, ne ajută sa creștem, este parte din noi. Ca orice lucru pe acest Pământ însă, când e prea mult, devine toxic.

 Un banal exemplu în care probabil vă veți regăsi -  După o ceartă cu colegul de munca care a durat să zicem 2 minute, petreci încă 20 (sau mai mult) gândindu-te la ce replică tare ai fi putut să îi dai... ”Damn! de ce nu mi-a venit în minte atunci?” Mai departe, e posibil ca mintea să te poarte în viitor - începi să planifici cum o să reacționezi  în cazul unui nou episod. Și uite așa irosim timp prețios din viață fluctuând undeva între trecut și viitor.
Alt exemplu cu care ne torturam uneori este  ceea ce îmi place să numesc dacă și cu parcă.

# Dacă știam că trenul are întârziere 2 ore, aș fi avut timp să dorm mai mult și nu aș fi fost așa de obosit acum... really? are vreun rost să lași mintea să-și facă de cap cu așa nonsens?

# Dacă știam că o să plouă, îmi luam umbrela. Well, guess what, n-ai știut... în loc să te plângi că ai uitat umbrela, mai bine găsești o variantă prin care ai putea să ajungi decent unde vrei să ajungi. Uneori am senzația că avem o placere bolnavă să ne plângem de milă în loc să folosim timpul și energia pentru a găsi o soluție. Știu, sunt momente când nu cautam soluții, vrem doar niscaiva compătimire.  

Viitor. Un alt mare calup din timpul nostru este petrecut în viitor. Avem nevoie de planuri și mai puțin de griji pentru viitor. (Recomand cu drag cartea - Lasă grijile, începe să trăiești scrisa de Dale Carnagie). E sănătos să ai o direcție, un plan.”Dacă nu știi în ce port vrei să ajungi, niciun vânt nu este favorabil” a spus Seneca. 

Viitorul poate să fie înșelător în ideea în care mintea noastră fabuloasă ne face să credem că este înțelept să cheltuim tot prezentul cu energia lui pentru viitor. Pare să fie un act de chibzuință la prima vedere, nu-i așa? Suferim acum, o să ne bucurăm mai târziu. Problema apare când începem să trăim în permanență în viitor și viitorul nu mai vine. Uităm că atât trecutul cât și viitorul se petrec în prezent.Tot ce s-a întâmplat ieri, s-a întâmplat în prezent, iar ceea ce o să se întâmple maine, se va întâmpla tot in prezent. 

Prezent. Absolut toată viața se petrece la momentul prezent. Dacă petreci prea mult timp tânjind dupa trecut sau visând la viitor s-ar putea sa te trezești într-o zi un bătrânel plin de regrete. Trăiește clipa este sloganul mult rostit astăzi fără prea mare succes.
Marii gânditori, incluzând și pe cei contemporani, spun că prezentul este cheia fericirii și a păcii depline. Insipirația și accesarea conștiinței colective este posibilă de asemenea în momentul prezent. Așadar, fiți prezenți dragii mei!