Xmas gift Xchange

   Acum ceva timp, am vazut o campanie sustinuta de Cris Mary, pe al sau blog; aceasta are ca idee centrala un schimb de cadouri intre bloggeri ce va dura pana in seara de Craciun! dupa ce  acestia se citesc, si constata cam ce li s-ar potrivi unul altuia, se purcede la fapte...

  Ce poate fi mai frumos decat sa oferi si mai ales sa primesti un cadou? Mi se pare o super idee pentru ca in acest mod, legatura dintre bloggeri (care de regula este una virtuala), se strange si devine una palpabila. Nu stiu cum percepeti voi lucrul asta, dar mie imi place, si il gasesc interesant! :)

   In dupa amiaza acestei zile, am fost sunat de catre un curier de la DHL, pentru a-mi inmana un colet. Acest colet mi-a imprimat un zambet pe fata mea indiferenta. Am mers acasa, si mare mi-a fost mirarea cand l-am deschis: depasea cu mult asteparile mele. Nu cred mai este nevoie sa enumar toate surprizele, pentru ca sunt afisate in imaginea alaturata. Probabil ca nu le-am surprins din cel mai bun unghi,  insa ceea ce conteaza este ca mi-au facut ziua mai frumoasa! 

   Cu siguranta, de acest cadou se vor bucura si persoanele dragi mie...de aceea iti multumesc si in numele lor draga Cris Mary! 

   Acest proiect isi are originea pe blogul  Roscata.ro  si suna cam asa: 

"Primul pas: fiecare să își aleagă o persoană, din lista sa de bloguri, cu care să facă schimb de cadouri. Nu contează ce fel de cadou să fie, poate fi o felicitare, un breloc, o pisica, ceva hand-made, o jucărie de pluș, ceva, orice! Să caute prin blogul celui cu care a ales să facă schimb de cadouri ceva care să îi fie pe plac (fiecare a scris pe blog, la un moment dat, ceva ce și-ar dori, și nu mă refer la excursii în Aruba  ).

Pasul doi: Să scrie pe blog ce a primit  fiecare, cu o pozică și să spună cum i s-a părut acest experiment, urmând să pună un link spre acest articol pentru a da de știre și altora, care vor vrea să participe la acest experiment. Ideal ar fi ca toți să folosiți același titlu, pentru a se știi că este vorba de aceeași campanie.

Acest experiment va dura până în seara de Crăciun. Cine vrea să participe?"

   Urmatoarea persoana pe lista Mosului este Melania. O sa revin cu o postare atunci cand voi primi cel de-al doilea cadou...

Mos Nicolae este fiul lui Mos Craciun

   Nu vreau sa va aburesc cu legende si lucruri neclare ce nu pot fi demonstrate; mi-am dorit sa impartasesc cu voi dovada "vie" ca Mos Nicolae, fiul lui Mos Craciun, chiar exista si culmea...este roman!! 

   In aceasta familie doar mama lui Mos Nicolae este in plus. Daca o chema si pe ea Ene in loc de Ana, formau familia fantastica din toate povestile copilariei.

      Pe de o parte, radem glumim, dar stau si ma gandesc...cat de cretin sa fii sa iti expui copilul si sa-l lasi sa devina tinta tuturor glumelor? Ce-o fi zis Mos Craciun: "lasa ca... si de mine au ras! sa-l vad pe el cum se descurca...". Pe de alta parte, sa v-o spun p'a dreapta, cum ar suna Mos Gheorghe? parca e un nume neterminat nu? :)). 

   Eu zic totusi sa ne incercam norocul si sa ne curatam ghetele. Cel putin o nuielusa sa primim si tot e mai buna decat deloc. Decat deloc, si nimic e bun!

Visul către Moş Crăciun

           Afară ninge soptit… în casă focul  priveste ganditor la fulgi de teama sa nu ii raceasca  şemineul abia incalzit. Miresme de sarbatori ne gadila imaginatia iar colindele raspandite in surdina  îmi amintesc de clipele în care eram doar un copil iar totul era ca-n file de basm. Stăteam pe fotoliul de langă brad privind cum lemnele ard uşor în văpaia focului. Deodată, Moş Ene m-a furat în lumea viselor şi din fotoliul meu am fost  pe tărâmul lui Moş Crăciun. În faţa mea a apărut o sanie trasă de zece reni, în frunte cu Rudolf. Parcă ceva mă îndemna să urc şi să cunosc misterele acestui ţinut de gheaţă. Am urcat…într-o clipită eram deasupra unei pături de omăt ce acoperea casele, brazii şi pământul, transformând această lume în ceva magic. Din cerul lipsit de stele, fulgi de lebadă parcă pluteau alene spre pământ. Copacii înmărmuriţi semănau cu nişte fantasme ce îşi întind braţele bătrâne spre cer, cerând îndurare femeii cu inima de gheaţă.


          Acum, eram deasupra a tot ce părea de zahăr, când deodată am zărit o căsuţă, cu geamuri rotunde şi perdele vişinii, o uşă ca cele din basmele pe care bunica mi le citea înainte de culcare. Părea o casă de pitici de acolo de sus, iar pe cât era de mică, pe atât era de frumoasă şi bine îngrjită. Sania a coborât, renii au dispărut şi m-am trezit în faţa acelei uşi, singură. Nu îndrăzneam să bat şi nici să-mi strecor privirea pe fereastra acoperită cu flori de gheaţă. Deodată, un scârţâit a săgetat liniştea profundă din jur, şi uşa s-a deschis...


          În faţa mea, stătea o bătrânică cu ochii verzi, cu gura mică şi părul nins. Mă privi  bland şi imi spuse cu  voce calda:“Intră copilă, afară este frig şi pari ostenită!” .Am intrat în casă, unde atmosfera era una caldă, primitoare cu aroma de cozonac şi mere răsfăţate de scorţişoară. Mă simţeam ocrotită, veselă dar totuşi o teamă îmi străbătea inima. Bătrânica strigă: “Dragule, dragii mei spiriduşi, veniţi, avem un oaspete în această seară de Ajun!”. Fără să apuc să clipesc în faţa mea au apărut parcă din senin cincizeci de spiriduşi şi un bătrânel simpatic ce canta vessel “ho-ho-ho-ho! a venit Craciunul!”.  Atunci mi-am dat seama că sunt în casa lui Moş Crăciun şi că acea femeie blândă, era însăşi Crăciuniţa. Eram uimită, plină de bucurie, un zâmbet larg îmi inunda faţa şi mă făcea să nu îmi mai iau ochii de la acel paradis al jucăriilor şi de la acei spiriduşi pe care toată copilăria mi i-am dorit să îi văd. 

sursa foto

          Lângă bradul uriaş, frumos împodobit, stăteau pregatiti  saci plini de cadouri şi dulciuri pentru toţi copiii lumii. Eram atât de nedumerită încât nu mi-am dat seama că mă privesc sute de ochişori cu o căldură nemărginită. Abia după câteva momente am realizat şi am strigat tare : “Moş Crăciun există! Iar voi sunteţi ajutoarele lui şi cei care mi-au bucurat sufletul ani la rând. De acum o să ştiu mereu că sentimentul sărbătorilor de iarnă este unul unic...”. În acea lume a viselor, auzeam în jur voci entuziasmate; când deodata glasul mamei îmi şopteste :“Vino, vino să-ţi deschizi cadoul!”.Iar chipul ei drag îmi zâmbea amintindu-mi de bătrânica cu ochii verzi. 


          Acest vis mi-a arătat că orice vârstă ai avea, undeva există o bucăţică din inima unui copil şi cât de frumos este să crezi în Moş Crăciun. De atunci, în fiecare an, privind bradul frumos împodobit îmi amintesc acel vis ce mă duce către Moş Crăciun.

                                                            
          Găleată Andreea-Elena