Esti mandru ca esti roman?

      Facusem o introducere pompoasa, insa am renuntat la ea, tocmai pentru a trece mai repede la subiectul pentru care ne aflam aici. Pentru ca sunt plictisit de campaniile gen "Fii mandru ca esti roman!" si  pentru ca unii dintre noi intampina tot felul de greutati pentru simplu fapt ca s-au nascut in Romania, m-am gandit ca ar fi o idee buna sa intreb cativa prieteni:

                   "Esti mandru ca esti roman/romanca? de ce?"

Haideti sa vedem ce a iesit...

1. "Nu pot spune ca sunt mandra de nationalitatea mea pentru ca nu eu am ales-o. Pot spune doar ca nu mi-e rusine ca sunt romanca. E aiurea sa fiu mandra ca sunt romanca, nu e meritul meu asta... pe mine mai degraba m-ar deranja ca altii sunt romani  =)) " 

2. "Nu simt nimic. Nu sunt mandra pt ca ne asociaza multi cu tiganii, si cu hotii"

3. "Da, sunt mandra, fiindca romanii sunt de apreciat. Din punct de vedere istoric mai ales. Ca popor, am trecut prin multe si am facut fata, ne-am descurcat. Roman nu inseamna ce vezi la stirile de la ora 5, ci inseamna munca stramosilor, inseamna scriitorii exceptionali pe care ii avem, inseamna inventatori, fizicieni, matematicieni, critici literari. Sa fii roman inseamna sa stii o colinda, sa fi purtat cel putin o data in viata un costum popular, sa fi mancat sarmale si mamaliguta cu branza. Deci da, sunt mandra ca sunt romanca."

4. "Sunt momente in care da, sunt mandra, cum ar fi atunci cand stim sa ne punem in valoare cultura, obiceiurile, cand stim sa aratam ca nu suntem primii de la coada in tot; dar sunt momente in care nu, nu sunt mandra, cum ar fi atunci cand vad ca majoritatea sunt analfabeti, nu stiu sa vorbeasca, cand vad ca oamenii fura (da fura frate), cand vad ca prostia ne injoseste peste tot in lume. Romania are potential..dar il are degeaba nu stim sa ne folosim de el, cred ca asa m.am explicat."

5. "Nu prea...nu ma provoca chiar azi...stii cat am injurat azi legile din Romania, si nu numai, in primul rand Dreptul Familiei, dar nu vreau sa intru in amanunte..."

6. "Nu , deoarece aia de la putere ne fac de rusine ...e jalnic sa vezi cum isi bat joc de noi .."

7. "Sunt mandru intr-o anumita masura , nu 100%. Sunt mandru pentru ca avem o tara plina de istorie, plina de oameni deschisi la minte, plina de forme de relief de orice tip, plina de lucruri bune daca stii cum sa le privesti. Nu sunt mandru de politica din aceasta tara, de oamenii care nu respecta nimic din ea, de cei care ne trag in jos."

8. "Stiu si eu? nu sunt mandru, dar nici nu mi-e rusine cu asta. consider ca demnitatea nu e colectiva, asa ca nu am un merit pentru ca sunt de aceeasi natie cu Eliade, Cioran, etc. si nici nu ma afecteaza infractiunile comise de conationali. Omul nu alege unde se naste."

9. "Da. pentru ca este locul unde m-am nascut unde m-am format ca om..unde am invatat valorile morale ale vietii ..unde mi-am format prietenii...unde m-as introace cu drag de fiecare data, este locul care m-a invatat ca nu tot ce zboara se mananca si ca trebuie sa lupti pentru a deveni cineva. Locul unde parintii mei au crescut locul de unde vin si unde am crescut..nu il pot uita pentru nimic in lume."

10. Parerea mea: Nu cred ca am prea multe motive sa fiu mandru ca sunt roman. E ca si cum as fi mandru ca sunt baiat si nu fata. La fel cum au raspuns inca doua persoane intervievate, nu este o alegere de-a mea de care as putea sa fiu mandru, pot sa cred ca este o greseala ca m-am nascut aici, defapt trebuia sa ma nasc in Noua Zeelanda.:P Nu pot fi mandru de ceva ce nu am realizat eu. Sa fiu mandru ca am tara frumoasa? si la ce ma ajuta daca in stomacul e doar tristete?:)). 

   Am observat ca mandri sunt aia care au reusit sa isi deschida vreo firma sau ceva si trag cat se poate pe saracii lor conationali pe care ii platesc cu un minim pe economie, adica banii de buzunar ai lui fiu-sau pe o seara! Pentru mai multe ganduri acceseaza Romania vs strainatate 

   

  Am considerat ca  raspunsurile au fost destul de clare, si orice concluzie de-a mea, ar fi de prisos. Vreau sa multumesc pentru participare lui Pinguu, Silviu, Boogie, Bia, dar si celorlalti prieteni pe care i-am pus in anonimat Daca cineva doreste sa-si revendice raspunsul, este rugat sa o faca printr-un comentariu.

   Tu esti mandru ca esti roman? ce numar ti se potriveste cel mai bine? Daca este un cocktail format din mai multe, sau chiar diferit, te invit sa lasi un comentariu!

De ce sunt oamenii asa?

ipocrizie

   Am observat în ultimul timp, tot mai mulți oameni cuprinși de sentimente negative, lipsite de generozitate, de noblețe sufletească, fiind preocupați de lucruri mici, egoism, josnicie și mizerie. Acum nu știu ce să cred: așa or fi oamenii de când lumea și Pământul, sau sunt prostiți de vremurile astea !?

   De ce sunt oamenii invidioși, dușmănoși și ipocriți? De ce își doresc să moară și capra vecinului? De ce sunt atât de preocupați de ceea ce face cel de lângă ei? De ce observă paiul din ochiul altuia, dar bârna din ochiul lor nu-i deranjează? De ce lăcomia este cea mai mare calitate? -Acestea sunt doar câteva din întrebările la care mi-e foarte greu să găsesc răspunsuri.
   Se întâmpla adesea să ne creăm o falsă impresie potrivit căreia avem prieteni aproape; cuvântul ”prieten”, ar trebui folosit - după părerea mea - mai rar! Eu cred că am o mulțime de cunoștințe dar foarte puțini ”prieteni”, atât de puțini, încât i-aș putea număra pe degetele la o singura mână.
   Când sunt aproape, și amândoi în nevoi, cei doi ”prieteni” își fac promisiuni că se vor ajuta unul pe celălalt indiferent ce se va întâmpla, dar este foarte curios cum se repetă aceeași poveste parcă trasă la indigo: unul dintre cei doi, reușește să  plece undeva departe de granițele României, unde, evident se descurcă de vreo 10 ori mai bine și - ca prin farmec, uită complet de ceea ce altă dată însemna totul pentru el - prietenia. 
   Cu toții ar putea jura chiar, că pe ei nu îi schimba numărul banilor, sau culoarea lor, dar toate poveștile astea cunosc un singur final din păcate, pe care, cu toții l-am simțit pe pielea noastră dintr-unul din cele două puncte de vedere. Eu am experimentat până acum - doar prin prisma celui care rămâne prizonier în propria-i țară.
  Nu îmi place în general sa fac promisiuni sau să dau garanții, pentru că mie așa mi se pare, că nimic nu este sigur  și mai ales că o ”promisiune”, pentru mine, nu se încheie decât în momentul  în care s-a împlinit! Prefer să tac și să  încerc să fac...Nu știu ce îmi rezervă ziua de mâine, de aceea, îmi place sa păstrez o doză de imprevizibilitate.
   Ca să închei pe același ton, spun că urăsc ipocriții și ipocritele din răsputeri - atât de tare, încât le-aș jumuli  toate fețele alea false și m-aș că** pe ele - nu de alta, dar așa ar rămâne și ei cu o singura față da' bună. 


“Caracterul omului poate fi dedus din manifestarile lui marunte . Pentru lucrurile importante oamenii isi iau precautii ; in gesturile mici ei se manifesta dupa natura lor si fara a-si da osteneala sa se mai ascunda .”
Despre oameni – de Arthur Schopenhauer


    Am pus  aici - o melodie în asentimentul acestei postări!