In mintea noastra se naste aproape zilnic aceasta intrebare: de ce? De cele mai multe ori, avem o gandire orientata negativ si intrebarea „de ce?” ascunde in spate o nemultumire al unui lucru pe care nu il intelegem si pentru care, din pacate, multi dintre noi punem vina pe Dumnezeu: De ce Doamne ... ? Eu nu cred ca Dumnezeu este responsabil pentru tot ce se intampla pe Pamant. Multe dintre nenorociri sunt doar consecinte ale faptelor noastre.
Daca un om bea ca spartu' toata viata (aia scurta sau lunga si grea), pe la 30-40 de ani afla ca are vreo 3 boli cu care trebuie sa se obisnuiasca si sa tina regim tot restul vietii. Dar cum omul merge pe ideea ca "o viata am...ce? doar nu m-am pocait!" continua "sa se simta bine" si isi toarne otrava in ficat. Partea nasoala vine atunci cand omul nostru incepe sa nu se mai simta bine si devine o povara si pentru cei din jur. Culmea!! atunci apar si intrebarile: cu ce am gresit Doamne? de ce eu? de ce mie?
Aceeasi poveste este valabila si pentru sora alcoolului - fumatul; dar si mai rau este de cei care le au pe ambele, nici nu vreau sa ma gandesc ce reactii au loc in organism cand esti plin de alcool si tutun zi de zi, plus un mic energizant sau o cola - ca doar se poarta nu? Copti trebuie sa fie pe dinauntru...stiu stiu, gata! Si ce ma doare pe mine de ei? Chiar nu ma doare! :)...am invatat o vorba de la un prieten (Vlad) - "atata timp cat nu ma afecteaza, nu ma intereseaza!" dar voiam sa impartasesc cu voi aceste ganduri. :D
Sa revin la ce spuneam la inceput, se mai intampla la unii oameni de asemenea sa isi puna intrebarea de ce? dar intr-un mod pozitiv: De ce am mereu noroc? De ce nu-mi lipseste nimic? Oare de ce sunt fericit? dar, vezi tu? de cele mai multe ori, in aceste intrebari Dumnezeu nu mai are loc. [de regula aceste intrebari nu framanta pe nimeni - era doar un mod de a prezenta si partea plina a paharului:)]. Il invocam pe Dumnezeu doar cand suntem in suferinta si prea putin (spre deloc) cand am avea de adus multumiri...
Octavian Paler : "Mai mult decat de Dumnezeu, ma tem de absenta lui Dumnezeu"
8 comentarii:
Niciodata nu am inteles de ce il acuzam pe Dumnezeu pentru toate nenorocirile de pe pamant. Nu Dumnezeu ne cere sa ucidem, sa violam, sa fim agresivi, rai, egoisti, lacomi...
Nu Dumnezeu ne-a dat viciile, ne-a lasat un pamant frumos si curat, hrana vie si sanatoasa , dar si liberul arbitru sa alegem... iar multi dintre noi alegem ce este cel mai rau.
Ar trebui sa ne asumam ceea ce suntem si ce facem in mod constient. Avem optiuni...
Am auzit un dobitoc spunand "oare ce de i-a facut asta Dumnezeu lui Huidu?" Helaaaaau, a apasat cumva Dumnezeu acceleratia, sau ce?
Dar, suntem prea (nu am caracterizare) ca sa recunoastem ca totul depinde de noi si prea putin de alti factori si trebuie sa gasim un vinovat pt toate...
Patetic.
Toata lumea il pupincurizeaza pe Huidu si au ajuns chiar sa il faca o victima a acestui accident! este incredibil! Pentru ca si eu am permis, m-am pus in situatia lui un pic, insa nu am putut sa zabovesc mult acolo, este teribil sa stii ca ai omorat niste oameni... Cu toate astea vina este 100% a lui! si greseala se plateste...pentru unii dintre noi!
Nu as vrea sa fiu in locul lui. Va avea o constiinta incarcata. Este judecat si pus la zid de toata lumea. Cred ca vina nu este numai a lui. Nu era singur in masina. Sotia si bona, puteau sa se gandeasca daca au vazut ca mergea prea repede si haotic...
Trist, imi e mila de el... poate asta l-a trezit si-l va responsabiliza. Dumnezeu i-a redat viata (in urma accidentului de la ski) ca sa ia el alte 3?
Este mai bine sa nu ne punem pe inima o judecata care nu este a noastra!...
Ai dreptate, si inca cata! Zilnic aud oameni care zic"o viata am, de ce sa traiesc cu masura? De ceva tot trebuie sa mor!" Este adevarat, o viata avem de care trebuie sa avem grija. In plus cred ca este o oarecare diferenta intre a muri lapeste 70 de ani dupa ce ti-ai vazut copiii realizati, nepoti pe care i iubesti mai mult decat pe ai tai si iti fac viata mai frumoasa, decat sa mori in spital 'cu zile' cu boli pe care le-ai 'ingrijit si crescut' TU! Bunicul meu a murit de cancer pulmonar, nici nu am apucat sa il cunosc bine, probabil pt ca nu ma iubea mai mult decat tigarile... Dar atunci cand bunica mea sau mama il rugau sa renunte, putea sa si omoare pt tigari...iar atunci cand nu mai putea respira si etc... ii zicea mamei mele: "fac orice imi zici si iau orice medicamente imi dai, numai sa ma fac bine" stiti ce medicamente ii dadea mama? MORFINA...
Viata trebuie traita la maxim dar in Domnu. Nu ma inzestrat Domnu cu multa intelepciune dar pot spune ca inainte sa judecam sau sa aducem alte ofense la adresa unor oameni prima oara trebuie sa citim biblia si sa ne rugam apoi schimbarea noastra va fi mare. Isus a murit pt noi si pacatele noastre.Doamne binecuvanteaza pe toti ce citesc si intra in viata lor si ramai cu ei pana la sfarsit. Amin
Sunt de acord cu tine de ce ne amintim ca exista un Dumnezeu doar cand suferin si cand suntem bucurosi uitam de el?Si ce ma apasa pe mine e ca tata bea mult alcool iar mama mai putin dar fumeaza 1 pachet pe 2 zile.In plus mama are probleme cu inima,rinichii si picioarele iar tata a fost lovit de o masina acum cateva saptamani din cauza alcoolului deci nu mai suport va dati seama am 11 ani daca as fi mai mare nu as mai suferi atata.Sper ca Dumnezeu sa ii ajute pe mama si tata.
Multumesc ultimilor doi anonimi pentru comentariile postate. In ceea ce il priveste pe ultimul anonim, nu pot sa spun decat ca imi pare sincer rau pentru situatia in care se afla, dar sa stii ca orice piedica in calea fericirii tale, te face mai puternic/a si de asemenea te va face sa apreciezi mai mult adevaratele valori ale acestei societati care se indreapta spre lucruri marunte si insignifiante.
Fruntea sus draga prieten! Asa cum roata este rotunda, asa este si viata, trebuie sa trecem prin toate!
Trimiteți un comentariu
Scrie aici ce te apasă...!?